8 STIMULENTE PENTRU IMUNIZAREA ORGANISMULUI TĂU

Dacă-ţi hrăneşti sistemul imunitar aşa cum trebuie, îl faci mai puternic şi îi creşti capacitatea de luptă împotriva infecţiilor, a cancerului şi a altor inamici ai sănătăţii tale

1. Vitamina C este regina nutrienţilor care ajută la întărirea imunităţii. A beneficiat, probabil, de cele mai multe studii care să-i demonstreze efectele benefice asupra organismului. Vitamina C se găseşte în numeroase fructe şi legume şi este uşor de sintetizat, aşa că suplimentele care o conţin sînt destul de ieftine. Acest supliment încurajează producţia de globule albe şi anticorpi care luptă împotriva infecţiilor şi măreşte numărul interferonilor, nişte proteine naturale care protejează celulele sănătoase împotriva viruşilor şi a altor intruşi, ajutînd la reducerea riscului de boli cardiovasculare prin creşterea cantităţii de colesterol bun, în timp ce reduce presiunea sangvină şi împiedică depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor de sînge. Studiile arată că cei care consumă mai multă vitamina C prezintă un risc scăzut de cancer la colon, prostată sau cancer mamar. Nu e nevoie să consumi cantităţi exagerate ca să beneficiezi de efectele ei. 200 de miligrame pe zi sînt suficiente! Asta înseamnă să mănînci legume şi fructe cam de şase ori de-a lungul unei zile întregi. Iar, dacă iei vitamine, mai bine împarte doza în mai multe porţii decît toată odată. Că, altfel, se elimină toată dintr-un foc.

2. Vitamina E nu este o vedetă de rang înalt a sistemului imunitar, precum vitamina C, dar este un antioxidant important pentru că stimulează producţia de celule ucigaşe care se plimbă prin sînge şi distrug celulele infestate sau modificate. Vitamina E măreşte producţia de celule B, celulele imunitare care omoară bacterii şi produc anticorpi. Consumul de suplimente cu vitamina E are un efect pozitiv împotriva îmbătrînirii celulelor şi chiar împotriva bolilor cardiovasculare. Nu e greu să consumi între 30 şi 60 de miligrame de vitamina E în fiecare zi dacă dieta ta conţine seminţe, uleiuri vegetale şi cereale. Este o cantitate suficientă dacă duci o viaţă echilibrată. Dar, dacă fumezi, bei alcool şi nu prea faci mişcare, doza ideală de vitamina E creşte la 100–400 de miligrame pe zi.

3. Beta-Carotenul creşte numărul celulelor care luptă pentru sănătatea organismului şi are efect antioxidant, adică elimină radicalii liberi din sînge, care acţionează asupra îmbătrînirii celulare. La lel ca restul antioxidanţilor care fac parte dintr-un triunghi antioxidant elementar (vitaminele C şi E), reduce riscul de boli cardiovasculare şi intervine în procesul de depunere a colesterolului pe pereţii vaselor de sînge. Se spune că un morcov pe zi ne fereşte de bisturiu! Beta-carotenul este şi un mare luptător împotriva cancerului, încurajînd celulele macrofage să distrugă celulele canceroase. Beta-carotenul este cel mai cunoscut carotenoid, dar face parte dintr-o întreagă familie de carotenoizi cu efecte benefice împotriva cancerului. Organismul transformă beta-carotenul în vitamina A, care are, la rîndul său, efecte pozitive împotriva malignităţii celulare. Dar prea multă vitamina A poate fi şi dăunătoare, aşa că e mai bine să nu consumi suplimente şi să laşi organismul să decidă singur cîtă vitamina A sintetizează din alimentele pe care le consumi.

4. Bioflavonoizii sau vitamina P sînt o sursă de fitonutrienţi care ajută organismul să lupte împotriva factorilor poluanţi prezenţi în mediul înconjurător. Bioflavonoizii protejează celulele, încercînd să se lipească de ele. De-a lungul unei membrane celulare se află nişte spaţii pe unde toxinele şi substanţele poluante încearcă să pătrundă în interiorul celulei. Rolul flavonoizilor este de a bloca aceste spaţii. De asemenea, flavonoizii împiedică depunerea colesterolului şi, implicit, instalarea bolilor cardiovasculare. Consumul a şase mese (printre care, desigur, unele sînt doar mici gustări), care conţin flavonoizi ajută la întărirea sistemului imunitar. Printre flavonoizii cei mai cunoscuţi se află cacao şi citricele.

5. Zincul ajută la creşterea numărului de celule ucigaşe şi a producţiei de globule albe, pe care le face mai agresive şi le ajută să elimine mai mulţi anticorpi, iar suplimentele cu zinc încetinesc evoluţia tumorilor canceroase. Consumînd zinc, cei în vîrstă beneficiază de un număr mai mare de celule T, care luptă împotriva infecţiilor. Totuşi, efectele zincului sînt controversate, unele studii arătînd că ajută la prevenirea unor infecţii, în timp ce altele le contrazic. E bine să nu consumi suplimente cu zinc şi să te limitezi la cele 15–25 de miligrame pe care corpul le obţine din alimentaţie, mai ales din cereale, recomandate şi copiilor pentru doza zilnică de zinc de care au nevoie.

6. Usturoiul, acest aromat din familia cepei, este un stimulent imunitar care ajută la multiplicarea celulelor care luptă împotriva infecţiilor, intensifică activitatea celulelor ucigaşe şi creşte producţia de anticorpi. Se pare că proprietăţile imunostimulatoare ale usturoiului se datorează compuşilor pe bază de sulf din structura sa. Usturoiul este şi un puternic antioxidant care acţionează reducînd radicalii liberi din sînge. Dacă usturoiul protejează împotriva cancerului e un lucru în continuare controversat. Ce se ştie însă sigur este că popoarele care consumă mai mult usturoi prezintă o rată mai scăzută a cancerului intestinal. Usturoiul joacă un rol important în eliminarea de carcinogeni şi substanţe toxice din organism. Este bun şi pentru inimă, pentru că împiedică trombocitele să formeze cheaguri.

7. Seleniul este un mineral care măreşte numărul celulelor ucigaşe şi mobilizează celulele în lupta împotriva cancerului. Cele mai bune surse de seleniu sînt tonul, homarul, crevetele, cerealele integrale, legumele, orezul brun, gălbenuşul de ou, brînza cottage (sau de casă), carnea albă, seminţele de floarea-soarelui, usturoiul, nucile de Brazilia şi cotletul de oaie.

8. Acizii graşi Omega-3, aflați în uleiul de in și de pește gras (macrou, somon, ton), acţionează ca imunostimulatori prin intensificarea activităţii fagocitelor – globulele albe distrugătoare de bacterii. Un studiu arată că o jumătate de linguriţă de ulei de in pe zi ajută la reducerea riscului de infecţii respiratorii. Acizii graşi esenţiali apără organismul de pericolele care pot apărea în urma unor infecţii puternice. E bine să combini consumul de acizi graşi esenţiali cu vitamina E, pentru rezultate mai eficiente. De pildă, într-un amestec de fructe cu iaurt, adaugă între una şi trei linguriţe de ulei de in.